Psiholog Mihaela Barticel

P.IVA 14268701001

"Nu este ușor să descoperim fericirea în noi înșine, dar nici nu este posibil să o gasim altundeva."
anonim

Descoperire în domeniul neuroștiinței: dezvoltarea trăsăturii morale se reflectă în structura creierului

SUA-Germania: o cercetare științifică asupra diferențelor individuale în privința trăsăturii morale, dezvăluie creșterea volumului materiei cenușii în persoanele orientate spre o atitudine morală.
În care zonă a creierului este localizată dezvoltarea gândirii morale?

Anumiți cercetători de la Perelman School of Medicine de la Universitatea din Pennsylvania în colaborare cu Charité Universitätsmediz din Berlin, au încercat să răspundă la această întrebare plecând de la teoriile psihologului Lawrence Kohlberg și de la contribuția cercetătorului George Lind, autori care la rândul lor s-au inspirat din studiile lui J. Piaget. L. Kohlberg este autorul unei teorii cognitivo-evolutive în care explică că oamenii evoluează către stadii-niveluri mai ridicate de gândire, urmând o dezvoltare structurată pe trei niveluri, niveluri care la rândul lor se construiesc fiecare în două etape: nivelul Moralei Pre-Convenționale, nivelul Moralei Convenționale și ultimul, nivelul Moralei Post-Convenționale. Aceste stadii includ valori și preferințe morale. G. Lind, în modelul său filozofic și psihologic – the dual aspect model of moral behavior – vorbește despre componenta morală care este văzută sub aspect dublu; ea fiind compusă atât din valori și preferințe morale (gândire morală) cât și din capacitatea persoanelor de a acționa în consecință (competențe în gândirea morală). Prin competențe în judecata morală se înțelege că individul este capabil să lege, în mod coerent, valorile și preferințele morale de situații sociale dificile. Obiectivul cercetării a fost acela de a înțelege diferențele individuale în gândirea morală și individuarea zonei cerebrale responsabilă de gândirea și judecata morală. Teoria de referință a fost Modelul Stadial în dezvoltarea morală a lui Kohlberg.

Cum a decurs cercetarea?

Eșantionul cercetării a fost compus din 730 de studenți de la masterul în Business Administration (MBA) din cadrul Wharton School, studenți cu vârste cuprinse între 24 și 33 de ani, care aveau deja o licență in varii domenii și anume: 27% management, 23% științe exacte (matematică și inginerie), 45% în științe sociale și umaniste, 5% alte discipline. Un eșantion omogen ca vârstă, cultură și nivel de educație, cu o maturizare cerebrală completă (lobul frontal) și, se presupune, o maturizare cognitivă și morală.

Intrumentele cercetării

Unor studenți le-au fost administate teste precum Moral Judgment Test (MJT) și Defining Issues Test (DIT-2), teste de personalitate precum Rosenberg Self Esteem Scale, Brief Locus of Control Scale, General Self Efficacy Scalen, Sense of Control Scale și NEO Personality Inventory. Toate aceste teste aveau ca scop individuarea unor posibile legături între variabile de personalitate și diferențe individuale în gândirea morală. Studenții au fost supuși mai apoi la Imagistica prin Rezonanță Magnetică (IRM). În analizarea scanărilor cerebrale a fost folosită tehnica VBM (Voxel Based Morphometry).

Cercetarea propriu-zisă

Administarea testelor privitoare la judecata morală (MJT) a permis cercetătorilor să efectueze selecția și individuarea a 67 de subiecți care au fost mai apoi supuși scanărilor cerebrale IRM. În funcție de caractersiticile personale au fost împărțiți în patru categorii:
-21 de subiecți cu un nivel ridicat de judecată (gândire) morală post convențională (DIT-2) și o crescută competență a judecății morale (MJT)*;
-17 subiecți tot cu un nivel crescut al judecății morale post convenționale (DIT-2) dar cu o mai scăzută competență a judecății morale (MJT);
-12 subiecți cu un nivel al judecății morale pre convenționale (DIT-2) și o ridicată competență în judecata morală (MJT);
-17 subiecți tot cu un nivel ridicat al dezvoltării morale pre convenționale (DIT-2) dar cu o scăzută competență în judecata morală (MJT).
Cercetătorii au făcut o analiză multivariată incluzând diverși factori precum: nivelul de gândire morală, competența în judecata morală și diferența de gen (masculin și feminin) ca variabilă independentă.

Rezultate

Cu ajutorul IRM-ului s-a văzut că la un nivel mai ridicat în gândirea morală corespunde o creștere în volum a materiei cenușii, demonstrând faptul că procesele decizionale de natură morală activează o rețea neuronală precisă. Cercetătorii au mai observat că o creștere a materiei cenușii era direct legată de punctajul N2 la testul DIT-2 care corespunde nivelului de gândire post convențională și această creștere a fost individuată în două zone precise din creier și anume: cortexul prefrontal ventromedial (ventromedial prefrontal cortex) și cortexul cingular anterior (subgenual anterior cingulate cortex). Aceste zone se activează, de exemplu, când este cerută o anumită gândire morală și anume în timpul unor activități precum vizionarea unor imagini cu o anumită semnificație morală, în adaptarea comportamentului la contextul social, în legătură cu emoții precum compasiunea, corectitudinea, sensul de vină și alte sentimente cu semnificație morală. Aceste zone sunt implicate în procese de decizie, comportamente sociale, gestionarea conflictelor, procese cognitive și emoționale printre care procesarea de noi informații cu impact afectiv sau consecințe morale (cortexul cingular anterior). Cercetătorii au descoperit că la nivel post convențional subiecții au o mai mare deschidere la experiențe și mai puțin nevroticism (test NEO Personality Inventory) față de cei care au niveluri de gândire morală mai scăzute.

* judecata morală se referă la concepte și competențe în judecata morală se referă la punerea lor în practică.

Concluzii: cercetătorul Hengyl Rao care a condus cercetarea afirmă că acest rezultat demonstrează existența unei diferențe structurale a creierului în ce privește gândirea morală ipotizată de Kohlberg. Pentru a determina dacă aceste diferențe sunt cauza sau efectul unor niveluri mai ridicate în dezvoltarea morală, sunt necesare următoare studii și cercetări.


Sursa: HumanTrainer.com. La psicologia per professionisti.
http://www.humantrainer.com/studi-internazionali/neuroscienze-sviluppo-morale-architettura-cervello.html


Mai multe articole...